admin

HOTĂRÂRE  nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 21 martie 2006

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate în munca pentru santierele temporare sau mobile.
ART. 2
Prezenta hotărâre nu se aplica activităţilor de foraj şi extracţie din industria extractiva.
ART. 3
Prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplica domeniului prevăzut la art. 1 fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau specifice ale prezentei hotărâri.
ART. 4
În înţelesul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) şantier temporar sau mobil, denumit în continuare şantier, – orice şantier în care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă, a căror lista neexhaustiva este prevăzută în anexa nr. 1;
b) beneficiar (investitor) – orice persoana fizica sau juridică pentru care se executa lucrarea şi care asigura fondurile necesare realizării acesteia;
c) manager de proiect – orice persoana fizica sau juridică, autorizata în condiţiile legii şi desemnată de către beneficiar, insarcinata cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;
d) proiectantul lucrării – orice persoana fizica sau juridică competenta care, la comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;
e) şef de şantier – persoana fizica desemnată de către antreprenor sa conducă realizarea lucrărilor pe şantier şi sa urmărească realizarea acestora conform proiectului;
f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) – orice persoana fizica sau juridică competenta care executa lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;
g) subantreprenor (subcontractant) – orice persoana fizica sau juridică care îşi asuma contractual fata de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;
h) lucrator independent – orice persoana fizica autorizata care realizează o activitate profesională în mod independent şi îşi asuma contractual fata de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat;
i) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării – orice persoana fizica sau juridică competenta, desemnată de către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute la art. 54;
j) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării – orice persoana fizica sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art. 58.

CAP. II
Coordonatori în materie de securitate şi sănătate

ART. 5
Coordonarea în materie de securitate şi sănătate trebuie sa fie organizată atât în faza de studiu, conceptie şi elaborare a proiectului, cat şi pe perioada executării lucrărilor.
ART. 6
Atunci când la elaborarea proiectului participa mai mulţi proiectanţi, beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.
ART. 7
Atunci când la realizarea lucrărilor pe şantier participa mai mulţi antreprenori, un antreprenor şi unul sau mai mulţi subantreprenori, un antreprenor şi lucrători independenţi ori mai mulţi lucrători independenţi, beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării.
ART. 8
Funcţia de coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării şi funcţia de coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării sau a interventiilor ulterioare pot fi deţinute de aceeaşi persoana.
ART. 9
Pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile, coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie:
a) sa participe la toate etapele de elaborare a proiectului şi de realizare a lucrării;
b) sa fie invitaţi la toate întrunirile care privesc elaborarea proiectului şi realizarea lucrării;
c) sa primească şi, dacă este cazul, sa solicite managerului de proiect şi antreprenorului elementele necesare îndeplinirii sarcinilor sale;
d) sa întocmească şi sa ţină la zi registrul de coordonare prevăzut la art. 36.

CAP. III
Instrumente ale coordonării

SECŢIUNEA 1
Planul de securitate şi sănătate

ART. 10
Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, conform art. 54 lit. b).
ART. 11
Planul de securitate şi sănătate este un document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier.
ART. 12
Planul de securitate şi sănătate trebuie sa fie redactat încă din faza de elaborare a proiectului şi trebuie ţinut la zi pe toată durata efectuării lucrărilor.
ART. 13
Planul de securitate şi sănătate trebuie sa fie elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.
ART. 14
În situaţia în care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta răspunde de elaborarea planului de securitate şi sănătate.
ART. 15
Pe măsura ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor trebuie sa fie integrate în planul de securitate şi sănătate.
ART. 16
Planul de securitate şi sănătate trebuie sa facă parte din proiectul lucrării şi sa fie adaptat conţinutului acestuia.
ART. 17
Planul de securitate şi sănătate trebuie:
a) sa precizeze cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier;
b) sa specifice riscurile care pot aparea;
c) sa indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;
d) sa conţină măsuri specifice privind lucrările care se încadrează în una sau mai multe categorii cuprinse în anexa nr. 2.
ART. 18
La elaborarea planului de securitate şi sănătate trebuie sa se ţină seama de toate tipurile de activităţi care se desfăşoară pe şantier şi sa se identifice toate zonele în care se desfăşoară lucrările cuprinse în anexa nr. 2.
ART. 19
Planul de securitate şi sănătate trebuie sa conţină cel puţin următoarele:
a) informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul şi, dacă este cazul, informaţii care completează declaraţia prealabilă prevăzută la art. 47;
b) măsuri generale de organizare a şantierului stabilite de comun acord de către managerul de proiect şi coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
c) identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
d) măsuri specifice de securitate în munca pentru lucrările care prezintă riscuri; măsuri de protecţie colectivă şi individuală;
e) amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalităţi de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de munca prevăzute de antreprenori şi subantreprenori pentru realizarea lucrărilor proprii;
f) măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea;
g) obligaţii ce decurg din interferenta activităţilor care se desfăşoară în perimetrul şantierului şi în vecinătatea acestuia;
h) măsuri generale pentru asigurarea menţinerii şantierului în ordine şi în stare de curăţenie;
i) indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi măsurile de organizare luate în acest sens;
j) modalităţi de colaborare între antreprenori, subantreprenori şi lucrătorii independenţi privind securitatea şi sănătatea în munca.
ART. 20
Măsurile de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea trebuie sa se refere, în special, la:
a) căile sau zonele de deplasare ori de circulaţie orizontale şi verticale;
b) condiţiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea ce priveşte interferenta instalaţiilor de ridicat aflate pe şantier sau în vecinătatea acestuia;
c) limitarea manipulării manuale a sarcinilor;
d) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, în mod deosebit dacă se depoziteaza materiale sau substanţe periculoase;
e) condiţiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deşeurilor şi a materialelor rezultate din daramari, demolări şi demontari;
f) condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
g) utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă şi a instalaţiei electrice generale;
h) măsurile care privesc interactiunile de pe şantier.
ART. 21
Planul de securitate şi sănătate trebuie sa fie completat şi adaptat în funcţie de evoluţia şantierului şi de durata efectivă a lucrărilor sau a fazelor de lucru.
ART. 22
Planul de securitate şi sănătate trebuie sa se afle în permanenta pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în munca sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii.
ART. 23
Planul de securitate şi sănătate trebuie sa fie păstrat de către managerul de proiect timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.

SECŢIUNEA a 2-a
Planul propriu de securitate şi sănătate

ART. 24
Planul propriu de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de măsuri de securitate şi sănătate specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor.
ART. 25
Atunci când un antreprenor se angajează sa realizeze lucrări pe şantier, acesta trebuie sa pună planul propriu de securitate şi sănătate la dispoziţia managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate, după caz.
ART. 26
Antreprenorul trebuie sa stabilească acest plan în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării.
ART. 27
Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie armonizat cu planul de securitate şi sănătate al şantierului.
ART. 28
Antreprenorul care executa cu unul ori mai mulţi subantreprenori, în totalitate sau o parte din lucrările care trebuie sa respecte prevederile planului de securitate şi sănătate, trebuie sa le transmită acestora un exemplar al planului propriu şi, dacă este cazul, un document care cuprinde măsurile generale de securitate şi sănătate pentru lucrările şantierului ce intra în responsabilitatea sa.
ART. 29
La elaborarea planului propriu de securitate şi sănătate subantreprenorul trebuie sa ţină seama de informaţiile furnizate de către antreprenor şi de prevederile planului de securitate şi sănătate al şantierului.
ART. 30
Subantreprenorul trebuie sa elaboreze planul propriu de securitate şi sănătate în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării cu antreprenorul.
ART. 31
Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa conţină cel puţin următoarele:
a) numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului;
b) numărul lucrătorilor pe şantier;
c) numele persoanei desemnate sa conducă executarea lucrărilor, dacă este cazul;
d) durata lucrărilor, indicând data începerii acestora;
e) analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea şi securitatea lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de munca pe şantier;
f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de munca folosite, de utilizarea substanţelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea şantierului;
g) măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le executa pe şantier, inclusiv măsuri de protecţie colectivă şi măsuri de protecţie individuală.
ART. 32
Înainte de începerea lucrărilor pe şantier de către antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii comitetului de securitate şi sănătate sau de către reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
ART. 33
Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie actualizat ori de câte ori este cazul.
ART. 34
Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate trebuie sa se afle în permanenta pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în munca sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
ART. 35
Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie sa fie păstrat de către antreprenor timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.

SECŢIUNEA a 3-a
Registrul de coordonare

ART. 36
Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de către coordonatorii în materie de securitate şi sănătate, informaţii privind evenimentele care au loc pe şantier, constatările efectuate şi deciziile luate.
ART. 37
Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie sa consemneze în registrul de coordonare:
a) numele şi adresele antreprenorilor, subantreprenorilor şi data intervenţiei fiecăruia pe şantier;
b) lista cu efectivul lucrătorilor pe şantier şi durata prevăzută pentru efectuarea lucrărilor;
c) evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului, respectiv a lucrărilor, constatările şi deciziile adoptate;
d) observaţiile, informaţiile şi propunerile privind securitatea şi sănătatea în munca aduse la cunostinta beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe şantier şi eventualele raspunsuri ale acestora;
e) observaţiile şi propunerile antreprenorilor şi subantreprenorilor privind securitatea şi sănătatea în munca;
f) abaterile de la prevederile planului de securitate şi sănătate;
g) rapoartele vizitelor de control pe şantier şi ale întrunirilor, dispoziţiile care trebuie transmise;
h) incidente şi accidente care au avut loc.
ART. 38
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie sa transmită coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării registrul de coordonare, pe baza unui proces-verbal care va fi atasat la registru.
ART. 39
Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie sa prezinte registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de munca şi inspectorilor sanitari.
ART. 40
Registrul de coordonare trebuie păstrat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.

SECŢIUNEA a 4-a
Dosarul de intervenţii ulterioare

ART. 41
Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie sa cuprindă:
a) documentaţia de intervenţii ulterioare, cum ar fi planuri şi note tehnice;
b) prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare în condiţii de securitate şi sănătate.
ART. 42
Dosarul de intervenţii ulterioare se întocmeşte încă din faza de proiectare a lucrării de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării sau de către proiectant, după caz.
ART. 43
Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie sa fie transmis coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, pe baza de proces-verbal care se ataşează la dosar.
ART. 44
După recepţia finala a lucrării dosarul de intervenţii ulterioare trebuie transmis beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se ataşează la dosar.
ART. 45
În cazul unei intervenţii ulterioare, beneficiarul trebuie sa pună la dispoziţie coordonatorului în materie de securitate şi sănătate desemnat pe durata interventiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenţii ulterioare.
ART. 46
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate desemnat pe perioada interventiilor ulterioare trebuie sa completeze dosarul de intervenţii ulterioare şi sa efectueze eventuale modificări cerute de noile lucrări.

CAP. IV
Declaraţia prealabilă

ART. 47
Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa întocmească o declaraţie prealabilă în următoarele situaţii:
a) durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile lucrătoare şi pe şantier lucrează simultan mai mult de 20 de lucrători;
b) volumul de mana de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.
ART. 48
Declaraţia va fi întocmită conform anexei nr. 3 şi va fi comunicată inspectoratului teritorial de munca pe raza căruia se vor desfasura lucrările, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea acestora.
ART. 49
Textul declaraţiei prealabile trebuie sa fie afişat pe şantier, în loc vizibil, înainte de începerea lucrărilor.
ART. 50
Textul declaraţiei prealabile trebuie actualizat ori de câte ori au loc schimbări.

CAP. V
Elaborarea proiectului lucrării

SECŢIUNEA 1
Principii generale de securitate şi sănătate aplicabile proiectului lucrării

ART. 51
Încă din faza de conceptie, studiu şi elaborare a proiectului lucrării, managerul de proiect, proiectantul şi, atunci când este cazul, beneficiarul trebuie sa ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de securitate şi sănătate prevăzute în legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce priveşte:
a) alegerea soluţiilor arhitecturale, tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrări ori faze de lucru care se desfăşoară simultan sau succesiv;
b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru.
ART. 52
În faza de conceptie, studiu şi elaborare a proiectului lucrării trebuie sa se ţină seama, ori de câte ori este necesar, de toate planurile de securitate şi de sănătate şi de toate dosarele întocmite conform art. 54 lit. b) şi c) sau adaptate conform art. 58 lit. c).

SECŢIUNEA a 2-a
Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării

ART. 53
Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie sa se facă înainte de începerea fazei de elaborare a proiectului lucrării.

SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării

ART. 54
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării, numit în conformitate cu art. 6, are următoarele atribuţii:
a) sa coordoneze aplicarea prevederilor art. 51 şi 52;
b) sa elaboreze sau sa solicite sa se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate şi sănătate, precizând regulile aplicabile şantierului respectiv şi ţinând seama de activităţile de exploatare care au loc în cadrul acestuia;
c) sa pregătească un dosar de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării, conţinând elementele utile în materie de securitate şi sănătate de care trebuie sa se ţină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare;
d) sa adapteze planul de securitate şi sănătate la fiecare modificare adusă proiectului;
e) sa transmită elementele planului de securitate şi sănătate tuturor celor cu responsabilităţi în domeniu;
f) sa deschidă un registru de coordonare şi sa-l completeze;
g) sa transmită planul de securitate şi sănătate, registrul de coordonare şi dosarul de intervenţii ulterioare beneficiarului şi/sau managerului de proiect şi coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării;
h) sa participe la întrunirile organizate de beneficiar şi/sau de managerul de proiect;
i) sa stabilească, în colaborare cu beneficiarul şi/sau managerul de proiect, măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului;
j) sa armonizeze planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor cu planul de securitate şi sănătate al şantierului;
k) sa organizeze coordonarea între proiectanţi;
l) sa ţină seama de toate eventualele interferente ale activităţilor de pe şantier.
ART. 55
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie sa aibă competenta necesară exercitării funcţiei:
a) experienta profesională de minimum 5 ani în arhitectura, construcţii sau conducerea santierelor;
b) formare specifica de coordonator în materie de securitate şi sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.

CAP. VI
Realizarea lucrării

SECŢIUNEA 1
Principii generale aplicabile pe durata realizării lucrării

ART. 56
Pe toată durata realizării lucrării angajatorii şi lucrătorii independenţi trebuie sa respecte obligaţiile generale ce le revin în conformitate cu prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce priveşte:
a) menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare;
b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile de acces la aceste posturi;
c) stabilirea căilor şi zonelor de acces sau de circulaţie;
d) manipularea în condiţii de siguranta a diverselor materiale;
e) întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi controlul periodic al echipamentelor de munca utilizate, în scopul eliminării defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
f) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi inmagazinare a diverselor materiale, în special a materialelor sau substanţelor periculoase;
g) condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase utilizate;
h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din daramari, demolări şi demontari;
i) adaptarea, în funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de execuţie efectivă stabilită pentru diferite tipuri de lucrări sau faze de lucru;
j) cooperarea dintre angajatori şi lucrătorii independenţi;
k) interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în cadrul sau în apropierea şantierului.

SECŢIUNEA a 2-a
Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării

ART. 57
Atunci când beneficiarul sau managerul de proiect desemnează un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, altul decât cel desemnat pe perioada realizării proiectului, aceasta desemnare va avea loc înaintea începerii lucrărilor pe şantier.

SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării

ART. 58
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, numit în conformitate cu art. 7, are următoarele atribuţii:
a) sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire şi de securitate la alegerea soluţiilor tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrări sau faze de lucru care se desfăşoară simultan ori succesiv şi la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru;
b) sa coordoneze punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii şi, dacă este cazul, lucrătorii independenţi respecta principiile prevăzute la art. 56, într-un mod coerent şi responsabil, şi aplica planul de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54 lit. b);
c) sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54 lit. b) şi ale dosarului de intervenţii ulterioare prevăzut la art. 54 lit. c), în funcţie de evoluţia lucrărilor şi de eventualele modificări intervenite;
d) sa organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care se succed pe şantier, şi coordonarea activităţilor acestora, privind protecţia lucrătorilor, prevenirea accidentelor şi a riscurilor profesionale care pot afecta sănătatea lucrătorilor, informarea reciprocă şi informarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora şi, dacă este cazul, informarea lucrătorilor independenţi;
e) sa coordoneze activităţile care urmăresc aplicarea corecta a instrucţiunilor de lucru şi de securitate a muncii;
f) sa ia măsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aibă acces pe şantier;
g) sa stabilească, în colaborare cu managerul de proiect şi antreprenorul, măsurile generale aplicabile şantierului;
h) sa ţină seama de toate interferentele activităţilor din perimetrul şantierului sau din vecinătatea acestuia;
i) sa stabilească, împreună cu antreprenorul, obligaţiile privind utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă, instalaţiilor de ridicat sarcini, accesul pe şantier;
j) sa efectueze vizite comune pe şantier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, înainte ca aceştia sa redacteze planul propriu de securitate şi sănătate;
k) sa avizeze planurile de securitate şi sănătate elaborate de antreprenori şi modificările acestora.
ART. 59
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării trebuie sa aibă competenta necesară exercitării funcţiei:
a) experienta profesională în construcţii sau în conducerea şantierului de minimum 5 ani;
b) formare specifica de coordonator în materie de securitate şi sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.

CAP. VII
Obligaţiile beneficiarului, managerului de proiect, angajatorilor şi lucrătorilor independenţi

SECŢIUNEA 1
Obligaţiile beneficiarului şi ale managerului de proiect

ART. 60
Atunci când un beneficiar sau un manager de proiect a desemnat unul ori mai mulţi coordonatori în materie de securitate şi sănătate pentru a executa sarcinile prevăzute la art. 54 şi 58, acesta nu va fi exonerat de răspunderile care îi revin în acest domeniu.
ART. 61
În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier, managerul de proiect are, în principal, următoarele obligaţii:
a) sa aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;
b) sa coopereze cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate în timpul fazelor de proiectare şi de realizare a lucrărilor;
c) sa ia în considerare observaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate consemnate în registrul de coordonare;
d) sa stabilească măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului, consultandu-se cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
e) sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate.

SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile angajatorilor

ART. 62
Punerea în aplicare a art. 54, 58 şi 60 nu aduce atingere principiului răspunderii angajatorilor prevăzut în legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE.
ART. 63
În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier în condiţiile prevăzute la art. 58 şi 60, angajatorii au, în principal, următoarele obligaţii:
a) sa respecte obligaţiile generale ale angajatorilor în conformitate cu prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE;
b) sa îndeplinească şi sa urmărească respectarea planului de securitate şi sănătate de către toţi lucrătorii din şantier;
c) sa ia măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, în conformitate cu cerinţele minime stabilite în anexa nr. 4;
d) sa ţină seama de indicaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate sau ale şefului de şantier şi sa le îndeplinească pe toată perioada execuţiei lucrărilor;
e) sa informeze lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de securitate şi sănătate care trebuie aplicate pe şantier şi sa pună la dispoziţie acestora instrucţiuni adecvate;
f) sa redacteze planurile proprii de securitate şi sănătate şi sa le transmită coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate.
ART. 64
În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, atunci când ei înşişi executa o activitate profesională pe şantier, angajatorii trebuie sa respecte:
a) prevederile din legislaţia nationala care transpune prevederile Directivei 89/391/CEE referitoare la obligaţiile angajaţilor, echipamentul de munca, echipamentul individual de protecţie;
b) indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate în munca.

SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţiile lucrătorilor independenţi

ART. 65
În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, lucrătorii independenţi trebuie:
a) sa respecte, pe toată durata execuţiei lucrării, măsurile de securitate şi sănătate, în conformitate cu legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE şi, în particular, prevederile art. 56;
b) sa respecte dispoziţiile minime de securitate şi sănătate stabilite în anexa nr. 4;
c) sa-şi desfăşoare activitatea conform cerinţelor de securitate şi sănătate stabilite pentru şantierul respectiv;
d) sa participe la orice acţiune coordonata de prevenire a riscurilor de accidentare şi imbolnavire profesională pe şantier;
e) sa utilizeze echipamente de munca ce îndeplinesc condiţiile de securitate şi sănătate;
f) sa aleagă şi sa utilizeze echipamente individuale de protecţie conform riscurilor la care sunt expusi;
g) sa respecte indicaţiile şi sa îndeplinească instrucţiunile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate;
h) sa respecte prevederile planului de securitate şi sănătate.

CAP. VIII
Informarea lucrătorilor

ART. 66
Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie sa fie informati asupra măsurilor ce trebuie luate privind securitatea şi sănătatea lor pe şantier.
ART. 67
Informaţiile trebuie sa fie pe înţelesul lucrătorilor cărora le sunt adresate.

CAP. IX
Consultarea şi participarea lucrătorilor

ART. 68
Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind prevederile art. 56, 58 şi 63 trebuie sa se realizeze conform legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/391/CEE.
ART. 69
Atunci când este necesar, ţinând seama de gradul de risc şi de importanta şantierului, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora din întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea pe acelaşi şantier trebuie sa se realizeze cu o coordonare adecvată.
ART. 70
În scopul consultării şi participării lucrătorilor, trebuie pusă la dispoziţie acestora sau, după caz, reprezentanţilor lor o copie a planului de securitate şi sănătate şi a eventualelor sale modificări.

CAP. X
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 71
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 72
Regulamentul privind formarea specifica de coordonator în materie de securitate şi sănătate prevăzut la art. 55 şi 59 se va stabili prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei.
ART. 73
Prezenta hotărâre intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
Prezenta hotărâre transpune Directiva 92/57/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pe santierele temporare şi mobile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 245/1992.

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU

Contrasemnează:
—————
Ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu

Ministrul transporturilor,
construcţiilor şi turismului,
Gheorghe Dobre

Ministrul sănătăţii,
Gheorghe Eugen Nicolaescu

p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat

Bucureşti, 2 martie 2006.
Nr. 300.

ANEXA 1

LISTA NEEXHAUSTIVA
a lucrărilor de construcţii sau de inginerie civilă

1. Excavaţii
2. Terasamente
3. Construcţii
4. Montarea şi demontarea elementelor prefabricate
5. Amenajări sau instalaţii
6. Transformări
7. Renovari
8. Reparaţii
9. Daramari
10. Demolări
11. Mentenanta
12. Întreţinere – lucrări de zugraveli şi curatare
13. Asanari
14. Consolidări
15. Modernizări
16. Reabilitari
17. Extinderi
18. Restaurari
19. Demontari

ANEXA 2

LISTA NEEXHAUSTIVA
a lucrărilor care implica riscuri specifice
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor

1. Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi ingropati sub alunecări de teren, inghititi de terenuri mocirloase/ mlastinoase ori de a cădea de la înălţime, datorită naturii activităţii desfăşurate, procedeelor folosite sau mediului înconjurător al locului de munca
2. Lucrări în care expunerea la substanţe chimice sau biologice prezintă un risc particular pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor ori pentru care supravegherea sănătăţii lucrătorilor este o cerinta legală
3. Lucrări cu expunere la radiatii ionizante pentru care prevederile legale specifice obliga la delimitarea de zone controlate sau supravegheate
4. Lucrări în apropierea liniilor electrice de inalta tensiune
5. Lucrări care expun la risc de inec
6. Lucrări de puţuri, terasamente subterane şi tuneluri
7. Lucrări cu tuburi cu aer comprimat
8. Lucrări care implica folosirea de explozibili
9. Lucrări de montare şi demontare a elementelor prefabricate grele.

ANEXA 3

CONŢINUTUL DECLARAŢIEI PREALABILE

1. Data comunicării
2. Adresa exactă a şantierului
3. Beneficiarul (beneficiarii) lucrării (numele şi adresele)
4. Tipul lucrării
5. Managerul (managerii) de proiect (numele şi adresa)
6. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării (numele şi adresa)
7. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării (numele şi adresa)
8. Data prevăzută pentru începerea lucrării
9. Durata estimativă a lucrărilor pe şantier
10. Numărul maxim estimat de lucrători pe şantier
11. Numărul de antreprenori/subantreprenori şi de lucrători independenţi prevăzut pe şantier
12. Datele de identificare a antreprenorilor, subantreprenorilor şi/sau lucrătorilor independenţi deja selecţionaţi.

ANEXA 4

CERINŢE MINIME
de securitate şi sănătate pentru santiere

Observaţii preliminare
Obligaţiile prevăzute în prezenta anexa se aplica de fiecare data când caracteristicile şantierului ori ale activităţii, circumstanţele sau un risc o cer.
În sensul prezentei anexe, termenul încăperi înseamnă, printre altele, baraci.

PARTEA A
Cerinţe minime generale pentru locurile de munca din santiere

1. Stabilitate şi soliditate
1.1. Materialele, echipamentele şi, în general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat şi sigur.
1.2. Accesul pe orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decât dacă se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel încât lucrul sa se desfăşoare în condiţii de siguranta.
2. Instalaţii de distribuţie a energiei
2.1. Instalaţiile trebuie proiectate, realizate şi utilizate astfel încât sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucrătorii sa fie protejati corespunzător contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa ori indirecta.
2.2. La proiectarea, realizarea şi alegerea materialului şi a dispozitivelor de protecţie trebuie sa se ţină seama de tipul şi puterea energiei distribuite, de condiţiile de influenta externe şi de competenta persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.
3. Căile şi ieşirile de urgenta
3.1. Căile şi ieşirile de urgenta trebuie sa fie în permanenta libere şi sa conducă în modul cel mai direct posibil într-o zona de securitate.
3.2. În caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poată fi evacuate rapid şi în condiţii de securitate maxima pentru lucrători.
3.3. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi iesirilor de urgenta se determina în funcţie de utilizare, de echipament şi de dimensiunile şantierului şi ale încăperilor, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente.
3.4. Căile şi ieşirile de urgenta trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie sa fie realizate dintr-un material suficient de rezistent şi sa fie amplasate în locuri corespunzătoare.
3.5. Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fără dificultate, căile şi ieşirile de urgenta, precum şi căile de circulaţie şi uşile care au acces la acestea nu trebuie sa fie blocate cu obiecte.
3.6. Căile şi ieşirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevăzute cu iluminare de siguranta, de intensitate suficienta în caz de pana de curent.
4. Detectarea şi stingerea incendiilor
4.1. În funcţie de caracteristicile şantierului şi de dimensiunile şi destinaţia încăperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice şi chimice ale substanţelor sau ale materialelor prezente, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar sa fie prevăzute un număr suficient de dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor, precum şi, dacă este cazul, un număr suficient de detectoare de incendiu şi de sisteme de alarma.
4.2. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu şi sistemele de alarma trebuie întreţinute şi verificate în mod periodic.
La intervale periodice trebuie sa se efectueze încercări şi exercitii adecvate.
4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile şi uşor de manipulat.
4.4. Acestea trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din legislaţia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistente şi amplasate în locuri corespunzătoare.
5. Ventilaţie
Ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor, trebuie luate măsuri pentru a asigura lucrătorilor aer proaspăt în cantitate suficienta.
Dacă se foloseşte o instalatie de ventilaţie, aceasta trebuie menţinută în stare de funcţionare şi nu trebuie sa expuna lucrătorii la curenţi de aer care le pot afecta sănătatea.
Atunci când este necesar pentru sănătatea lucrătorilor, un sistem de control trebuie sa semnalizeze orice oprire accidentala a instalaţiei.
6. Expunerea la riscuri particulare
6.1. Lucrătorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.
6.2. Atunci când lucrătorii trebuie sa pătrundă într-o zona a carei atmosfera este susceptibilă sa conţină o substanta toxica sau nociva, sa aibă un conţinut insuficient de oxigen sau sa fie inflamabila, atmosfera contaminata trebuie controlată şi trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice pericol.
6.3. Într-un spaţiu închis un lucrator nu poate fi în nici un caz expus la o atmosfera cu risc ridicat.
Lucrătorul trebuie cel puţin sa fie supravegheat în permanenta din exterior şi trebuie luate toate măsurile corespunzătoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv şi imediat.
7. Temperatura
În timpul programului de lucru, temperatura trebuie sa fie adecvată organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de solicitarile fizice la care sunt supuşi lucrătorii.
8. Iluminatul natural şi artificial al posturilor de lucru, încăperilor şi căilor de circulaţie de pe şantier
8.1. Posturile de lucru, încăperile şi căile de circulaţie trebuie sa dispună, în măsura în care este posibil, de suficienta lumina naturala.
Atunci când lumina zilei nu este suficienta şi, de asemenea, pe timpul nopţii locurile de munca trebuie sa fie prevăzute cu lumina artificiala corespunzătoare şi suficienta.
Atunci când este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile, protejate contra socurilor.
Culoarea folosită pentru iluminatul artificial nu trebuie sa modifice sau sa influenteze perceptia semnalelor ori a panourilor de semnalizare.
8.2. Instalaţiile de iluminat ale încăperilor, posturilor de lucru şi ale căilor de circulaţie trebuie amplasate astfel încât sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucrători.
8.3. Încăperile, posturile de lucru şi căile de circulaţie în care lucrătorii sunt expusi la riscuri în cazul întreruperii functionarii iluminatului artificial, trebuie sa fie prevăzute cu iluminat de siguranta de o intensitate suficienta.
9. Usi şi porţi
9.1. Uşile culisante trebuie sa fie prevăzute cu un sistem de siguranta care sa împiedice ieşirea de pe sine şi căderea lor.
9.2. Uşile şi porţile care se deschid în sus trebuie sa fie prevăzute cu un sistem de siguranta care sa împiedice căderea lor.
9.3. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de siguranta trebuie sa fie semnalizate corespunzător.
9.4. În vecinătatea imediata a portilor destinate circulaţiei vehiculelor trebuie sa existe usi pentru pietoni. Acestea trebuie sa fie semnalizate în mod vizibil şi trebuie sa fie menţinute libere în permanenta.
9.5. Uşile şi porţile mecanice trebuie sa funcţioneze fără sa prezinte pericol de accidentare pentru lucrători.
Acestea trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile şi uşor de identificat, cu excepţia celor care se deschid automat în caz de pana de energie, şi trebuie sa poată fi deschise manual.
10. Cai de circulaţie – zone periculoase
10.1. Căile de circulaţie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, cheiurile şi rampele de încărcare, trebuie sa fie calculate, plasate şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât sa poată fi utilizate uşor, în deplina securitate şi în conformitate cu destinaţia lor, iar lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor cai de circulaţie sa nu fie expusi nici unui risc.
10.2. Căile care servesc la circulaţia persoanelor şi/sau a mărfurilor, precum şi cele unde au loc operaţiile de încărcare sau descărcare trebuie sa fie dimensionate în funcţie de numărul potenţial de utilizatori şi de tipul de activitate.
Dacă sunt utilizate mijloace de transport pe căile de circulaţie, o distanta de securitate suficienta sau mijloace de protecţie adecvate trebuie prevăzute pentru ceilalţi utilizatori ai locului.
Căile de circulaţie trebuie sa fie clar semnalizate, verificate periodic şi întreţinute.
10.3. Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât sa existe o distanta suficienta fata de usi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
10.4. Dacă şantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive care sa evite pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în zonele respective.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii abilitaţi sa pătrundă în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.
11. Cheiuri şi rampe de încărcare
11.1. Cheiurile şi rampele de încărcare trebuie sa fie corespunzătoare dimensiunilor incarcaturilor ce se transporta.
11.2. Cheiurile de încărcare trebuie sa aibă cel puţin o ieşire.
11.3. Rampele de încărcare trebuie sa fie sigure, astfel încât lucrătorii sa nu poată cădea.
12. Spaţiu pentru libertatea de mişcare la postul de lucru
Suprafata posturilor de lucru trebuie stabilită, în funcţie de echipamentul şi materialul necesar, astfel încât lucrătorii sa dispună de suficienta libertate de mişcare pentru activităţile lor.
13. Primul ajutor
13.1. Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face în orice moment.
De asemenea, angajatorul trebuie sa asigure personal pregătit în acest scop.
Trebuie luate măsuri pentru a asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a lucrătorilor accidentati sau victime ale unei îmbolnăviri neaşteptate.
13.2. Trebuie prevăzute una sau mai multe încăperi de prim ajutor, în funcţie de dimensiunile şantierului sau de tipurile de activităţi.
13.3. Încăperile destinate primului ajutor trebuie sa fie echipate cu instalaţii şi cu materiale indispensabile primului ajutor şi trebuie sa permită accesul cu brancarde.
13.4. Aceste spaţii trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE.
13.5. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde condiţiile de munca o cer.
Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunzător şi trebuie sa fie uşor accesibile.
Un panou de semnalizare amplasat în loc vizibil trebuie sa indice clar adresa şi numărul de telefon ale serviciului de urgenta.
14. Instalaţii sanitare
14.1. Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
14.1.1. Lucrătorilor trebuie sa li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă aceştia trebuie sa poarte îmbrăcăminte de lucru şi dacă, din motive de sănătate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe într-un alt spaţiu.
Vestiarele trebuie sa fie uşor accesibile, sa aibă capacitate suficienta şi sa fie dotate cu scaune.
14.1.2. Vestiarele trebuie sa fie suficient de incapatoare şi sa aibă dotări care sa permită fiecărui lucrator sa îşi usuce îmbrăcămintea de lucru, dacă este cazul, precum şi vestimentatia şi efectele personale şi sa le poată păstra incuiate.
În anumite situaţii, cum ar fi existenta substanţelor periculoase, a umiditatii, a murdariei, îmbrăcămintea de lucru trebuie sa poată fi ţinuta separat de vestimentatia şi efectele personale.
14.1.3. Trebuie prevăzute vestiare separate pentru bărbaţi şi femei sau o utilizare separată a acestora.
14.1.4. Dacă nu sunt necesare vestiare în sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrator trebuie sa dispună de un loc unde sa-şi pună îmbrăcămintea şi efectele personale sub cheie.
14.2. Duşuri, chiuvete
14.2.1. Atunci când tipul de activitate sau cerinţele de curăţenie impun acest lucru, lucrătorilor trebuie sa li se pună la dispoziţie duşuri corespunzătoare în număr suficient.
Trebuie prevăzute sali de duşuri, separate pentru bărbaţi şi femei, sau o utilizare separată a acestora.
14.2.2. Sălile de duşuri trebuie sa fie suficient de incapatoare, astfel încât sa permită fiecărui lucrator sa îşi facă toaleta, fără sa fie deranjat şi în condiţii de igiena corespunzătoare.
Dusurile trebuie prevăzute cu apa curenta, rece şi calda.
14.2.3. Atunci când dusurile nu sunt necesare, în sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie sa fie prevăzut un număr suficient de chiuvete cu apa curenta calda, dacă este necesar. Acestea trebuie sa fie amplasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor.
Trebuie prevăzute chiuvete separate pentru bărbaţi şi pentru femei sau o utilizare separată a acestora atunci când acest lucru este necesar din motive de decenta.
14.2.4. Dacă încăperile cu duşuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste încăperi trebuie sa comunice între ele.
14.3. Cabine de WC-uri şi chiuvete
În apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihna, a vestiarelor şi a salilor de duşuri lucrătorii trebuie sa dispună de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete, utilităţi care sa asigure nepoluarea mediului înconjurător, de regula ecologice.
Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbaţi şi femei sau utilizarea separată a acestora.
15. Încăperi pentru odihna şi/sau cazare
15.1. Lucrătorii trebuie sa dispună de încăperi pentru odihna şi/sau cazare uşor accesibile, atunci când securitatea ori sănătatea lor o impun, în special datorită tipului activităţii, numărului mare de lucrători sau distantei fata de şantier.
15.2. Încăperile pentru odihna şi/sau cazare trebuie sa fie suficient de mari şi prevăzute cu un număr de mese şi de scaune corespunzător numărului de lucrători.
15.3. Dacă nu exista asemenea încăperi, alte facilităţi trebuie sa fie puse la dispoziţie personalului pentru ca acesta sa le poată folosi în timpul întreruperii lucrului.
15.4. Încăperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar în cazuri excepţionale trebuie sa fie dotate cu echipamente sanitare în număr suficient, cu o sala de mese şi cu o sala de destindere.
Acestea trebuie sa fie dotate cu paturi, dulapuri, mese şi scaune, ţinându-se seama de numărul de lucrători. La atribuirea lor trebuie sa se ţină seama de prezenta lucrătorilor de ambele sexe.
15.5. În încăperile pentru odihna şi/sau cazare trebuie sa se ia măsuri corespunzătoare pentru protecţia nefumatorilor impotriva disconfortului produs de fumul de tutun.
16. Femei gravide şi mame care alapteaza
Femeile gravide şi mamele care alapteaza trebuie sa aibă posibilitatea de a se odihni în poziţie culcata, în condiţii corespunzătoare.
17. Lucrători cu dizabilitati
Locurile de munca trebuie sa fie amenajate ţinându-se seama, dacă este cazul, de lucrătorii cu dizabilitati.
Aceasta dispoziţie se aplica în special uşilor, căilor de comunicaţie, scarilor, dusurilor, chiuvetelor, WC-urilor şi posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de către lucrătorii cu dizabilitati.
18. Dispoziţii diverse
18.1. Intrările şi perimetrul şantierului trebuie sa fie semnalizate astfel încât sa fie vizibile şi identificabile în mod clar.
18.2. Lucrătorii trebuie sa dispună de apa potabilă pe şantier şi, eventual, de alta băutura corespunzătoare şi nealcoolica, în cantităţi suficiente, atât în încăperile pe care le ocupa, cat şi în vecinătatea posturilor de lucru.
18.3. Lucrătorii trebuie sa dispună de condiţii pentru a lua masa în mod corespunzător şi, dacă este cazul, sa dispună de facilităţi pentru a-şi pregati masa în condiţii corespunzătoare.

PARTEA B

CERINŢE MINIME
specifice pentru posturile de lucru din santiere

Observaţii preliminare
Atunci când situaţii particulare o cer, clasificarea cerinţelor minime în doua secţiuni, asa cum sunt prezentate mai jos, nu trebuie sa fie considerată obligatorie.

SECŢIUNEA 1
Posturi de lucru din santiere, în interiorul încăperilor

1. Stabilitate şi soliditate
Încăperile trebuie sa aibă o structura şi o stabilitate corespunzătoare tipului de utilizare.
2. Usi de siguranta
Uşile de siguranta trebuie sa se deschidă către exterior şi nu trebuie sa fie incuiate, astfel încât sa poată fi deschise uşor şi imediat de către orice persoana care are nevoie sa le utilizeze în caz de urgenta.
Este interzisă utilizarea uşilor culisante şi a uşilor rotative ca usi de siguranta.
3. Ventilaţie
Dacă sunt folosite instalaţii de aer condiţionat sau de ventilaţie mecanică, acestea trebuie sa funcţioneze astfel încât lucrătorii sa nu fie expusi curentilor de aer.
Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid.
4. Temperatura
4.1. Temperatura în încăperile de odihna, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, încăperile sanitare, cantine şi încăperile de prim ajutor trebuie sa corespundă destinaţiei specifice acestor încăperi.
4.2. Ferestrele, luminatoarele şi pereţii de sticla trebuie sa permită evitarea luminii solare excesive, în funcţie de natura activităţii şi destinaţia incaperii.
5. Iluminatul natural şi artificial
Locurile de munca trebuie, pe cat posibil, sa dispună de lumina naturala suficienta şi sa fie echipate cu dispozitive care sa permită un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
6. Pardoselile, pereţii şi plafoanele încăperilor
6.1. Pardoselile încăperilor trebuie sa fie lipsite de proeminente, de găuri sau de planuri înclinate periculoase. Pardoselile trebuie sa fie fixe, stabile şi nealunecoase.
6.2. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor încăperilor trebuie sa fie realizate astfel încât sa poată fi curatate şi retencuite pentru a se obţine condiţii de igiena corespunzătoare.
6.3. Pereţii transparenti sau translucizi, în special pereţii realizaţi integral din sticla, din încăperi ori din vecinătatea posturilor de lucru şi a căilor de circulaţie trebuie sa fie semnalizati clar. Aceştia trebuie realizaţi din materiale securizate sau trebuie sa fie separati de posturile de lucru şi de căile de circulaţie astfel încât lucrătorii sa nu poată intra în contact cu pereţii şi sa nu poată fi răniţi prin spargerea acestora.
7. Ferestre şi luminatoare
7.1. Ferestrele, luminatoarele şi dispozitivele de ventilaţie trebuie sa poată fi deschise, închise, reglate şi fixate în siguranta de către lucrători.
Atunci când acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel încât sa nu prezinte un pericol pentru lucrători.
7.2. Ferestrele şi luminatoarele trebuie prevăzute, încă din faza de proiectare, cu sisteme de curatare sau trebuie sa dispună de dispozitive care sa permită curatarea acestora fără riscuri pentru lucrătorii care executa aceasta activitate ori pentru ceilalţi lucrători prezenţi.
8. Usi şi porţi
8.1. Poziţia, numărul, materialele din care sunt realizate, precum şi dimensiunile uşilor şi portilor sunt determinate în funcţie de natura şi destinaţia încăperilor.
8.2. Uşile transparente trebuie sa fie semnalizate la înălţimea vederii.
8.3. Uşile şi porţile batante trebuie sa fie transparente sau sa fie prevăzute cu panouri transparente.
8.4. Suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi portilor trebuie protejate impotriva spargerii atunci când acestea nu sunt construite dintr-un material securizat şi lucrătorii pot fi răniţi în cazul în care acestea se sparg.
9. Căile de circulaţie
Traseele căilor de circulaţie trebuie sa fie puse în evidenta, în măsura în care utilizarea încăperilor şi echipamentul din dotare necesita acest lucru, pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor.
10. Măsuri specifice pentru scări şi trotuare rulante
Scarile şi trotuarele rulante trebuie sa funcţioneze în condiţii de siguranta şi trebuie sa fie dotate cu dispozitivele de securitate necesare.
Acestea trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile şi uşor de identificat.
11. Dimensiunile şi volumul de aer al încăperilor
Încăperile de lucru trebuie sa aibă o suprafata şi o înălţime care sa permită lucrătorilor sa îşi desfăşoare activitatea fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul lor.

SECŢIUNEA a 2-a
Posturi de lucru din santiere, în exteriorul încăperilor

1. Stabilitate şi soliditate
1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la înălţime sau în adancime, trebuie sa fie solide şi stabile, ţinându-se seama de:
a) numărul de lucrători care le ocupa;
b) incarcaturile maxime care pot fi aduse şi suportate, precum şi de repartiţia lor;
c) influentele externe la care pot fi supuse.
Dacă suportul şi celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzătoare şi sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului ori a părţilor acestor posturi de lucru.
1.2. Verificare
Stabilitatea şi soliditatea trebuie verificate în mod corespunzător şi, în special, după orice modificare de înălţime sau adancime a postului de lucru.
2. Instalaţii de distribuţie a energiei
2.1. Instalaţiile de distribuţie a energiei care se afla pe şantier, în special cele care sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic şi întreţinute corespunzător.
2.2. Instalaţiile existente înainte de deschiderea şantierului trebuie sa fie identificate, verificate şi semnalizate în mod clar.
2.3. Dacă exista linii electrice aeriene, de fiecare data când este posibil acestea trebuie sa fie deviate în afară suprafeţei şantierului sau trebuie sa fie scoase de sub tensiune.
Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie prevăzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele sa fie ţinute la distanta fata de instalaţii.
În cazul în care vehiculele de şantier trebuie sa treacă pe sub aceste linii, trebuie prevăzute indicatoare de restrictie corespunzătoare şi o protecţie suspendată.
3. Influente atmosferice
Lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta securitatea şi sănătatea.
4. Caderi de obiecte
Lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte, de fiecare data când aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecţie colectivă.
Materialele şi echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel încât sa se evite răsturnarea ori căderea lor.
În caz de necesitate, trebuie sa fie prevăzute pasaje acoperite sau se va impiedica accesul în zonele periculoase.
5. Caderi de la înălţime
5.1. Caderile de la înălţime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, în special cu ajutorul balustradelor de protecţie solide, suficient de înalte şi având cel puţin o bordura, o mana curenta şi protecţie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent.
5.2. Lucrările la înălţime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecţie colectivă, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.
În cazul în care, datorită naturii lucrărilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevăzute mijloace de acces corespunzătoare şi trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare.
6. Schele şi scări
6.1. Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite şi întreţinute astfel încât sa se evite prăbuşirea sau deplasarea lor accidentala.
6.2. Platformele de lucru, pasarelele şi scarile schelelor trebuie sa fie construite, dimensionate, protejate şi utilizate astfel încât persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte.
6.3. Schelele trebuie controlate de către o persoana competenta, astfel:
a) înainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) după orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pământ ori în alte circumstanţe care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea.
6.4. Scarile trebuie sa aibă o rezistenta suficienta şi sa fie corect întreţinute.
Acestea trebuie sa fie corect utilizate, în locuri corespunzătoare şi conform destinaţiei lor.
6.5. Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare.
7. Instalaţii de ridicat
7.1. Toate instalaţiile de ridicat şi accesoriile acestora, inclusiv elementele componente şi elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin, trebuie sa fie:
a) bine proiectate şi construite şi sa aibă o rezistenta suficienta pentru utilizarea căreia îi sunt destinate;
b) corect instalate şi utilizate;
c) întreţinute în stare buna de funcţionare;
d) verificate şi supuse încercărilor şi controalelor periodice, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
e) manevrate de către lucrători calificaţi care au pregătirea corespunzătoare.
7.2. Toate instalaţiile de ridicat şi toate accesoriile de ridicare trebuie sa aibă marcata în mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
7.3. Instalaţiile de ridicat, precum şi accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate.
8. Vehicule şi maşini pentru excavaţii şi manipularea materialelor
8.1. Toate vehiculele şi maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie sa fie:
a) bine concepute şi construite, ţinându-se seama, în măsura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b) menţinute în stare buna de funcţionare;
c) utilizate în mod corect.
8.2. Conducătorii şi operatorii vehiculelor şi maşinilor pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie sa aibă pregătirea necesară.
8.3. Trebuie luate măsuri preventive pentru a se evita căderea în excavaţii sau în apa a vehiculelor şi a maşinilor pentru excavaţii şi manipularea materialelor.
8.4. Când este necesar, maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie sa fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducătorul impotriva strivirii în cazul rasturnarii masinii şi al caderii de obiecte.
9. Instalaţii, maşini, echipamente
9.1. Instalaţiile, maşinile şi echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fără motor, trebuie sa fie:
a) bine proiectate şi construite, ţinându-se seama, în măsura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b) menţinute în stare buna de funcţionare;
c) folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate;
d) manevrate de către lucrători având pregătirea corespunzătoare.
9.2. Instalaţiile şi aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate şi supuse încercărilor şi controlului periodic.
10. Excavaţii, puţuri, lucrări subterane, tuneluri, terasamente
10.1. În cazul excavatiilor, puţurilor, lucrărilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate măsuri corespunzătoare:
a) pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzari sau altor mijloace corespunzătoare;
b) pentru a preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei;
c) pentru a asigura o ventilaţie suficienta tuturor posturilor de lucru, astfel încât sa se realizeze o atmosfera respirabila care sa nu fie periculoasa sau nociva pentru sănătate;
d) pentru a permite lucrătorilor de a se adăposti într-un loc sigur, în caz de incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor.
10.2. Înainte de începerea terasamentelor trebuie luate măsuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane şi altor sisteme de distribuţie.
10.3. Trebuie prevăzute cai sigure pentru a intra şi ieşi din zona de excavaţii.
10.4. Gramezile de pământ, materialele şi vehiculele în mişcare trebuie ţinute la o distanta suficienta fata de excavaţii; eventual, se vor construi bariere corespunzătoare.
11. Lucrări de demolare
Când demolarea unei clădiri sau a unei lucrări poate sa prezinte pericole:
a) se vor adopta măsuri de prevenire, precum şi metode şi proceduri corespunzătoare;
b) lucrările trebuie sa fie planificate şi executate sub supravegherea unei persoane competente.
12. Construcţii metalice sau din beton, cofraje şi elemente prefabricate grele

12.1. Construcţiile metalice sau din beton şi elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile temporare şi schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente.
12.2. Trebuie prevăzute măsuri de prevenire corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii impotriva pericolelor datorate nesigurantei şi instabilitatii temporare a lucrării.
12.3. Cofrajele, suporturile temporare şi sprijinele trebuie sa fie proiectate şi calculate, realizate şi întreţinute astfel încât sa poata suporta, fără risc, sarcinile la care sunt supuse.
13. Batardouri şi chesoane
13.1. Toate batardourile şi chesoanele trebuie sa fie:
a) bine construite, realizate din materiale corespunzătoare şi solide, de o rezistenta suficienta;
b) prevăzute cu echipament adecvat pentru ca lucrătorii sa se poată adăposti în caz de iruperi de apa şi de materiale.
13.2. Construcţia, montarea, transformarea şi demontarea unui batardou sau cheson trebuie sa se facă numai sub supravegherea unei persoane competente.
13.3. Toate batardourile şi chesoanele trebuie sa fie controlate periodic de către o persoana competenta.
———–