Ordonanța de Urgență nr. 96 din 2003 privind protecția maternității la locul de muncă

ORDONANTA DE URGENTA nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecţia maternitatii la locurile de munca

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 750 din 27 octombrie 2003

În temeiul art. 144 alin. (4) din Constituţie,

Guvernul României adopta prezenta ordonanta de urgenta.

ART. 1
Prezenta ordonanta de urgenta reglementează măsuri de protecţie socială pentru:
a) salariate gravide şi mame, lauze sau care alapteaza, de cetăţenie romana ori a unui stat membru al Uniunii Europene şi din Spaţiul Economic European, care au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator;
b) cetăţeni ai altor state şi apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau resedinta în România, dacă fac parte din categoriile de salariate prevăzute la lit. a).
ART. 2
În sensul prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta, termenii şi expresiile de mai jos sunt definite după cum urmează:
a) protecţia maternitatii este protecţia sănătăţii şi/sau securităţii salariatelor gravide şi/sau mame la locurile lor de munca;
b) locul de munca este zona delimiata în spaţiu, în funcţie de specificul muncii, înzestrată cu mijloacele şi cu materialele necesare muncii, în vederea realizării unei operaţii, lucrări sau pentru îndeplinirea unei activităţi de către unul ori mai mulţi executanti, cu pregătirea şi indemanarea lor, în condiţii tehnice, organizatorice şi de protecţie a muncii corespunzătoare, din care se obţine un venit în baza unui raport de munca ori de serviciu cu un angajator;
c) salariata gravida este femeia care anunta în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa îi ateste aceasta stare;
d) salariata care a născut recent este femeia care şi-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lauzie şi solicita angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut;
e) salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului de lauzie, îşi alapteaza copilul şi anunta angajatorul în scris cu privire la începutul şi sfârşitul prezumat al perioadei de alaptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;
f) dispensa pentru consultaţii prenatale reprezintă un număr de ore libere plătite salariatei de către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultatiilor şi examenelor prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist;
g) concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mama are obligaţia sa îl efectueze după naştere, în cadrul concediului pentru sarcina şi lauzie cu durata totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condiţiile legii;
h) concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute la lit. c)-e) pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lor şi/sau a fatului ori a copilului lor.
ART. 3
(1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) au obligaţia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa le ateste starea.
(2) În cazul în care salariatele nu îndeplinesc obligaţia prevăzută la alin. (1) şi nu informează în scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligaţiile sale prevăzute în prezenta ordonanta de urgenta, cu excepţia celor prevăzute la art. 5, 6, 18, 23 şi 25.
ART. 4
Angajatorii au obligaţia sa adopte măsurile necesare, astfel încât:
a) sa prevină expunerea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e) la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea;
b) salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) sa nu fie constranse sa efectueze o munca dăunătoare sănătăţii sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz.
ART. 5
(1) Pentru toate activităţile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenţi, procedee şi condiţii de munca, a căror lista este prevăzută în anexa nr. 1, angajatorul este obligat sa evalueze anual, precum şi la orice modificare a condiţiilor de munca natura, gradul şi durata expunerii salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e), în scopul determinării oricărui risc pentru securitatea sau sănătatea lor şi oricărei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii.
(2) Evaluarile prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemnează în rapoarte scrise.
ART. 6
(1) Angajatorii sunt obligaţi ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii raportului, sa inmaneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor.
(2) Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de munca, precum şi asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta.
ART. 7
(1) În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a fost anuntat în scris de către o salariata ca se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e), acesta are obligaţia sa înştiinţeze medicul de medicina muncii, precum şi inspectoratul teritorial de munca pe a cărui raza îşi desfăşoară activitatea.
(2) De la data primirii înştiinţării medicul de medicina muncii şi inspectoratul teritorial de munca vor verifica condiţiile de munca ale salariatei la termenele şi în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta.
ART. 8
Angajatorul are obligaţia sa păstreze confidenţialitatea asupra stării de graviditate a salariatei şi nu va anunta alţi angajaţi decât cu acordul scris al acesteia şi doar în interesul bunei desfasurari a procesului de munca, când starea de graviditate nu este vizibila.
ART. 9
În cazul în care o salariata se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e) şi desfăşoară la locul de munca o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alaptarii, în sensul celor prevăzute la art. 5 alin. (1), angajatorul este obligat sa îi modifice în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de munca ori, dacă nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de munca fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale.
ART. 10
(1) În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate sa îndeplinească obligaţia prevăzută la art. 9, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) au dreptul la concediu de risc maternal, după cum urmează:
a) înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c);
b) după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele prevăzute la art. 2 lit. d) şi e), în cazul în care nu solicita concediul şi indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului pana la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pana la 3 ani.
(2) Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
(3) Eliberarea certificatului medical se va face în condiţiile în care salariata s-a prezentat la consultatiile prenatale şi postnatale, conform normelor Ministerului Sănătăţii.
ART. 11
(1) Pe durata concediului de risc maternal salariata are dreptul la indemnizaţie de risc maternal, care se suporta din bugetul asigurărilor sociale de stat.
(2) Cuantumul indemnizaţiei prevăzute la alin. (1) este egal cu 75% din media veniturilor lunare realizate în cele 10 luni anterioare solicitării, pe baza cărora s-a achitat contribuţia de asigurări sociale de stat.
(3) Pentru indemnizaţia de risc maternal nu se datorează contribuţia de asigurări sociale de stat. Durata concediului de risc maternal reprezintă perioada asimilată stagiului de cotizare.
(4) Calculul şi plata indemnizaţiei de risc maternal se fac lunar de către angajator, cel mai târziu o data cu lichidarea drepturilor salariale pe luna în care se acorda concediul de risc maternal.
ART. 12
(1) Pentru salariatele care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c) şi d) şi îşi desfăşoară activitatea numai în poziţia ortostatica sau în poziţia aşezat, angajatorii au obligaţia de a le modifica locul de munca respectiv, astfel încât sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze şi amenajări pentru repaus în poziţie sezanda sau, respectiv, pentru mişcare.
(2) Medicul de medicina muncii stabileşte intervalele de timp la care este necesară schimbarea poziţiei de lucru, perioadele de activitate, precum şi durata perioadelor pentru repaus în poziţie sezanda sau, respectiv, pentru mişcare.
(3) Dacă amenajarea condiţiilor de munca şi/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic şi/sau obiectiv posibila sau nu poate fi cerută din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsurile necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei respective.
ART. 13
În baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate îndeplini durata normală de munca din motive de sănătate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de munca, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
ART. 14
Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c) şi e) nu pot fi obligate de către angajator sa realizeze activităţi pentru care evaluarea a evidenţiat riscul de expunere la agenţi sau condiţii de munca prevăzute la lit. A şi B din anexa nr. 2.
ART. 15
Angajatorii au obligaţia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultaţii prenatale, în condiţiile prevăzute la art. 2 lit. f), în cazul în care investigaţiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale.
ART. 16
Pentru protecţia sănătăţii lor şi a copilului lor, după naştere, salariatele au obligaţia de a efectua minimum 42 de zile de concediu postnatal, în condiţiile prevăzute la art. 2 lit. g) şi în cadrul concediului pentru lauzie stabilit prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 17
(1) Angajatorii sunt obligaţi sa acorde salariatelor care alapteaza, în cursul programului de lucru, doua pauze pentru alaptare de câte o ora fiecare. În aceste pauze se include şi timpul necesar deplasarii dusintors de la locul în care se găseşte copilul.
(2) La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua ore zilnic.
(3) Pauzele şi reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ în timpul de munca şi nu diminuează veniturile salariale şi sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
(4) În cazul în care angajatorul asigura în cadrul unităţii încăperi speciale pentru alaptat, acestea vor îndeplini condiţiile de igiena corespunzătoare normelor sanitare în vigoare.
ART. 18
Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în munca a salariatelor gravide şi/sau mame, lauze sau care alapteaza, regulamentele interne ale unităţilor trebuie sa conţină măsuri privind igiena, protecţia sănătăţii şi securitatea în munca a acestora, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenta şi ale celorlalte acte normative în vigoare.
ART. 19
(1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) nu pot fi obligate sa desfăşoare munca de noapte.
(2) În cazul în care sănătatea salariatelor menţionate la alin. (1) este afectată de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de munca de zi, cu menţinerea salariului de baza brut lunar.
(3) Solicitarea salariatei se însoţeşte de un document medical care menţionează perioada în care sănătatea acesteia este afectată de munca de noapte.
(4) În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul şi indemnizaţia de risc maternal, conform art. 10 şi 11.
ART. 20
(1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) nu pot desfasura munca în condiţii cu caracter insalubru sau penibil.
(2) În cazul în care o salariata care desfăşoară în mod curent munca cu caracter insalubru sau penibil se încadrează în prevederile art. 2 lit. c)-e), angajatorul are obligaţia sa o transfere la un alt loc de munca, cu menţinerea salariului de baza brut lunar.
(3) Denumirea şi enumerarea muncilor cu caracter insalubru sau penibil la care face referire alin. (1) sunt stabilite în normele de aplicare ale prezentei ordonanţe de urgenta.
(4) Prevederile art. 19 alin. (3) şi (4) se aplica în mod corespunzător.
ART. 21
(1) Este interzis angajatorului sa dispună încetarea raporturilor de munca sau de serviciu în cazul:
a) salariatei prevăzute la art. 2 lit. c)-e), din motive care au legatura directa cu starea sa;
b) salariatei care se afla în concediul de risc maternal;
c) salariatei care se afla în concediul de maternitate;
d) salariatei care se afla în concediul pentru creşterea copilului în varsta de pana la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în varsta de pana la 3 ani;
e) salariatei care se afla în concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în varsta de pana la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în varsta de pana la 18 ani.
(2) Interdicţia prevăzută la alin. (1) lit. b)-e) se extinde o singura data cu pana la 6 luni, după revenirea salariatei în unitate.
(3) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplica în cazul concedierilor pe motive economice ce rezulta din desfiinţarea postului ocupat de salariata, ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării angajatorului, în condiţiile legii.
(4) Prevederile alin. (1) lit. d) şi e) şi ale alin. (2) şi (3) se aplica în mod corespunzător şi salariaţilor bărbaţi aflaţi în situaţiile respective.
ART. 22
(1) Salariatele prevăzute la art. 21 alin. (1), ale căror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au încetat din motive pe care le considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta judecătorească competenta, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, conform legii.
(2) Acţiunea în justiţie a salariatei prevăzute la alin. (1) este scutită de taxa judiciară de timbru şi de timbru judiciar.
ART. 23
În cazul în care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depună dovezile în apărarea sa pana la prima zi de înfăţişare.
ART. 24
(1) Angajatorul care a încetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata prevăzută la art. 21 are obligaţia ca, în termen de 7 zile de la data comunicării acestei decizii în scris către salariata, sa transmită o copie a acestui document sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor din unitate, precum şi inspectoratului teritorial de munca ori, după caz, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(2) Copia deciziei se însoţeşte de copiile documentelor justificative pentru măsura luată.
ART. 25
(1) Inspectoratul teritorial de munca pe a cărui raza îşi desfăşoară activitatea angajatorul sau, după caz, Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici, în termen de 7 zile de la data primirii deciziei prevăzute la art. 23, are obligaţia sa emita aviz consultativ corespunzător situaţiei constatate.
(2) Inspectoratul teritorial de munca sau, după caz, Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici va transmite avizul angajatorului, angajatei, precum şi sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor din unitate.
ART. 26
(1) Angajatorii au obligaţia sa afiseze la loc vizibil, în fiecare dintre unităţile pe care le deţin, câte o copie a prezentei ordonanţe de urgenta, o perioada de 6 luni de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Reprezentanţii sindicali sau reprezentanţii aleşi ai salariaţilor având atribuţii privind asigurarea respectării egalitati de sanse între femei şi bărbaţi, desemnaţi în baza Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei şi bărbaţi, au obligaţia de a organiza semestrial, în unităţile în care funcţionează, informări privind prevederile prezentei ordonanţe de urgenta.
ART. 27
(1) Încălcarea următoarelor dispoziţii constituie contravenţie şi se sancţionează astfel:
a) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 4, 5, 6, art. 7 alin. (1), art. 8, art. 12 alin. (1) şi (2), art. 17, 18 şi art. 26 alin. (1), cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;
b) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 9, 10, 11, art. 12 alin. (3), art. 13, 14, 15, 19, art. 20 alin. (2) şi (4), art. 21 alin. (1) şi (2), cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale corespunzătoare se fac de către:
a) inspectorii de munca din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca pe a căror raza teritorială se afla sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului şi, respectiv, de către personalul împuternicit al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru contravenţiile la dispoziţiile prevăzute la art. 6, art. 7 alin. (1), art. 8, 9, art. 12 alin. (3), art. 13, art. 17 alin. (1), art. 18, art. 19 alin. (1) şi (4), art. 20 alin. (2) şi (4), art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 26 alin. (1);
b) personalul de control din casele judeţene de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, pentru contravenţiile la dispoziţiile prevăzute la art. 11;
c) personalul împuternicit din cadrul direcţiilor de sănătate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform legislaţiei sanitare în vigoare, pentru contravenţiile la dispoziţiile prevăzute la art. 4, 5, 10, art. 12 alin. (1) şi (2), art. 14, 15, art. 17 alin. (2) şi art. 19 alin. (2).
ART. 28
Contravenţiilor prevăzute la art. 27 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
ART. 29
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanta de urgenta.
ART. 30
Prezenta ordonanta de urgenta intra în vigoare la data depunerii la Parlament şi se aplica începând cu data de 1 februarie 2004.
ART. 31
În termen de 90 de zile de la publicare Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii vor elabora normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta, care se aproba prin hotărâre a Guvernului.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemnează:
──────────────────
Ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei,
Elena Dumitru

Ministrul sănătăţii,
Mircea Beuran

Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

Bucureşti, 14 octombrie 2003.
Nr. 96.

ANEXA 1

LISTA
minimala a agenţilor, procedeelor şi condiţiilor de munca
susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere,
la care se face referire în art. 5

A. Agenţi
1. Agenţi fizici, consideraţi ca agenţi cauzali pentru leziuni ale foetusului şi/sau dezlipirea de placenta, în special:
a) socuri, vibratii sau miscari bruste;
b) manipularea manuală de mase grele, implicând riscuri în special la nivelul coloanei vertebrale dorsolombare;
c) zgomot;
d) radiatii ionizante;
e) radiatii neionizante;
f) ambiante termice extreme, reci sau calde;
g) miscari şi poziţii de munca, deplasări (fie în interiorul, fie în exteriorul unităţii), oboseala mentala, fizica, alte eforturi fizice legate de activitatea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e).
2. Agenţi biologici
Agenţii biologici din grupele de risc 2, 3 şi 4, definite astfel conform legislaţiei în vigoare, în măsura în care se cunoaşte ca aceşti agenţi sau măsurile terapeutice cerute de existenta lor pun în pericol sănătatea femeii gravide şi a copilului ce urmează a se naşte şi în măsura în care nu figurează în anexa nr. 2.
3. Agenţi chimici
Următorii agenţi chimici, în măsura în care se ştie ca pun în pericol sănătatea femeii gravide şi a copilului ce urmează a se naşte şi în măsura în care nu figurează în anexa nr. 2:
a) agenţii cancerigeni şi/sau mutageni, în măsura în care nu sunt mentionati în listele de valori limita de expunere profesională la agenţi chimici şi pulberi din normele generale de protecţie a muncii şi în măsura în care nu figurează în anexa nr. 2;
b) agenţii chimici prevăzuţi în lista de valori limita de expunere profesională la agenţi chimici din normele generale de protecţie a muncii;
c) mercurul şi derivatii săi;
d) medicamentele antimitotice;
e) monoxidul de carbon;
f) agenţii chimici periculosi cu cale de absorbţie cutanata.
B. Procedee
Procedeele industriale ce pot duce la apariţia cancerului, prevăzute în normele generale de protecţie a muncii.
C. Condiţii de munca
Activităţi subterane miniere.

ANEXA 2

LISTA
minimala a agenţilor, procedeelor şi condiţiilor de munca,
la care se face referire în art. 14

A. Salariatele gravide prevăzute la art. 2 lit. c)
1. Agenţi
a) Agenţi fizici:
– activitatea în atmosfera hiperbarica, de exemplu în incinte presurizate şi la scufundari subacvatice
b) Agenţi biologici:
● toxoplasma;
● virusul rubeolei,
exceptând cazurile în care se dovedeşte ca salariata gravida este suficient protejata fata de aceşti agenţi prin imunizare.
c) Agenţi chimici:
– plumbul şi derivatii acestuia, în măsura în care pot fi absorbiti de organismul uman.
2. Condiţii de munca
Activităţi subterane miniere
B. Salariatele care alapteaza, prevăzute la art. 2 lit. e)
1. Agenţi
Agenţi chimici – plumbul şi derivatii săi, în măsura în care pot fi absorbiti de organismul uman.
2. Condiţii de munca
Activităţi subterane miniere.

──────────────