Servicii SSM – Sănătate și securitate în muncă

SSM – o obligație legală

Conceptul de “Protecția muncii”, poate mai cunoscut și mai utilizat, a fost schimbat odată cu apariția Legii nr. 319/2006, prin care s-a introdus noțiunea de sănătate și securitate în muncă. Această lege și actele normative adiacente au contribuit decisiv la alinierea legislației românești cu prevederile europene în domeniu.
Conform Legii 319/2006, HG 1425/2006 și HG 955/2010, asigurarea securității și sănătății în muncă este obligatorie, lipsa documentației și instruirii salariaților pe domeniul SSM sancționându-se cu amenzi pentru angajator. Actul menționat prevede că angajatorii din toate sectoarele de activitate, atât publice cât și private, au obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă și să ia măsurile necesare referitoare la prevenirea și eliminarea factorilor de risc și accidentare, precum și instruirea lucrătorilor și a reprezentanților lor. Amenzile pentru nerespectarea prevederilor legale se ridică în prezent până la 10.000 de lei.

Ce reprezintă de Securitatea și Sănătatea în Muncă?

Securitatea și sănătatea în Muncă (SSM sau protecția muncii) este un ansamblu de măsuri și mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, de prevenție și curative care acționează în baza actelor legislative și normative în vigoare. Prin acesta, se asigură securitatea angajatului, păstrarea sănătății și a capacității de muncă a acestuia în procesul de muncă.
Securitatea și sănătatea în muncă au un caracter preventiv, menirea lor fiind aceea de a preîntâmpina producerea accidentelor de muncă și/sau îmbolnăvirile profesionale. Scopul protecției muncii este de a reduce la minimum probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii angajatului și asigurarea conditiilor optime de lucru, în vederea obținerii unei productivități maxime.
Nerespectarea normelor SSM, lipsa instructajului angajaților, lipsa echipamentelor de protecție și securitate pot determina producerea accidentelor de muncă. Accidentul de muncă afectează integritatea fizică a angajatului și, implicit, bunul demers al companiei. Incapacitatea de muncă temporară sau definitivă a salariatului poate aduce cheltuieli suplimentare angajatorului (de până la 10.000 lei) sau, în unele cazuri, chiar privarea de libertate (3 ani).
Reglementările legale în domeniu sunt astfel stabilite, încât să apere viaţa, sănătatea si integritatea corporală a participanților la procesul de producție.

Cea mai folosită soluție de către societățile și organizațiile din România, este colaborarea cu un serviciu extern abilitat în domeniul SSM, deoarece costurile sunt mult mai mici decât angajarea unui inspector SSM certificat pentru întocmirea completă și corectă a documentației necesare.

Serviciile pe care le oferim în domeniul SSM:

  • Identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru fiecare componentă a sistemului de muncă;
  • Elaborarea, actualizarea şi monitorizarea măsurilor propuse în Planul de prevenire şi protecţie;
  • Elaborarea de instrucţiuni proprii pentru completarea şi aplicarea reglementărilor de sănătate şi securitate în muncă ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale organizației precum şi ale locurilor de muncă;
  • Întocmirea unui necesar de documentaţii cu caracter tehnic de informare şi instruire a lucrătorilor în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă;
  • Formularea atribuţiilor şi răspunderilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, ce revin lucrătorilor, corespunzător funcţiilor exercitate;
  • Verificarea cunoaşterii şi aplicării de către toţi angajaţii a măsurilor prevăzute în Planul de prevenire şi protecţie, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul SSM, stabilite în fişa postului;
  • Elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicităţii adecvate pentru fiecare loc de muncă;
  • Elaborarea programului de instruire și testare la nivelul organizației;
  • Întocmirea Planului de acţiune în caz de pericol grav şi iminent şi asigurarea instruirii pentru aplicarea lui cu toți angajații;
  • Stabilirea zonelor cu risc ridicat şi specific;
  • Stabilirea zonelor care necesită semnalizare de securitate şi sănătate în muncă, stabilirea tipului de semnalizare necesar;
  • Stabilirea meseriilor şi profesiilor care necesită autorizarea exercitării lor;
  • Evidenţa posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare;
  • Monitorizarea funcţionării sistemelor şi dispozitivelor de protecţie a aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor;
  • Identificarea echipamentelor individuale de protecţie necesare şi întocmirea necesarului de dotare a lucrătorilor cu EIP;
  • Colaborarea cu medicul de medicina muncii în vederea coordonării măsurilor de prevenire şi protecţie;
  • Asigurarea efectuării instruirii generale şi avizarea la angajare a personalului asupra modului în care acesta corespunde cerinţelor de securitate in muncă;
  • Evaluarea cunoştinţelor dobândite de angajaţi în procesul de instruire prin examene, teste, probe practice;
  • Întocmirea fişelor individuale de instructaj SSM;
  • Instruirea conducătorilor locurilor de muncă în vederea efectuării de către aceştia a instructajului la locul de muncă şi periodic, precum şi verificarea modului în care a fost efectuat acest instructaj;
  • Consultanţă în vederea efectuării determinărilor de noxe (în vederea stabilirii măsurilor specifice de protecţia muncii);
  • Identificarea și înregistrarea substanțelor periculoase;
  • Consultanţă în vederea efectuării determinărilor de zgomot la locurile de muncă;
  • Întocmirea Registrelor unice de evidenţă a accidentelor în muncă;
  • Informarea angajatorului asupra deficienţelor constatate pe timpul controalelor şi propunerea de măsuri de prevenire şi protecţie;
  • Asistență la controalele ITM;
  • Participarea la cercetarea evenimentelor conform competenţelor prevăzute la art.108–177 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 cu completările şi modificările ulterioare;
  • Urmărirea realizării măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă, cu prilejul vizitelor de control şi cercetării evenimentelor.
  • Întocmirea Planului de securitate şi sănătate în muncă general;
  • Întocmirea Planului de securitate şi sănătate în muncă propriu;
  • Propunerea de clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă, la încheierea contractelor de prestări servicii cu alţi angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori străini.

Legislație specifică domeniului SSM:

  • LEGE nr. 319 din 2006 a securităţii şi sănătăţii în munca, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006;
  • H.G. nr. 1425 din 2006, pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității  și sănătății în muncă nr. 319 din 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octombrie 2006, actualizată în 27 septembrie 2010 prin H.G. 955 din 2010;
  • H.G. 955 din 2010, pentru modificarea și completarea Normelor Metodologice de aplicare a a prevederilor Legii securității  și sănătății în muncă nr. 319 din 2006, aprobate prin H.G. 1425 din 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 27 septembrie 2010;
  • H.G. nr. 1146 din 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 3 octombrie 2006;
  • H.G. nr. 1028 din 2006, privind privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 710 din 18 august 2006;
  • H.G. nr. 355 din 2007, privind supravegherea sănătății lucrătorilor, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 332 din 17 mai 2007;
  • H.G. nr. 1.876 din 2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibratii, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 81 din 30 ianuarie 2006;
  • H.G. nr. 1.218 din 2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în munca pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agenţilor chimici, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 845 din 13 octombrie 2006;
  • H.G. nr. 1.051 din 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 713 din 21 august 2006;
  • H.G. nr. 1.048 din 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 722 din 23 august 2006;
  • H.G. nr. 971 din 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 683 din 9 august 2006;
  • H.G. nr. 493 din 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 380 din 3 mai 2006;
  • H.G. nr. 300 din 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru șantierele temporare sau mobile, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 21 martie 2006;
  • ORDONANTA DE URGENȚĂ nr. 96 din 14 octombrie 2003, privind protecţia maternității la locurile de muncă, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 750 din 27 octombrie 2003.